sabato 24 ottobre 2009
mercoledì 21 ottobre 2009
Un român şi-a violat concubina găsită prin anunţurile matrimoniale
de Alex ToderascCarabinierii l-au arestat pe român
Poliţia de la Comisariatul din Licata, oraş situat în insula Sicilia, a arestat în cursul nopţii de ieri, un român în vârstă de 38 de ani pentru viol.
Poliţia de la Comisariatul din Licata, oraş situat în insula Sicilia, a arestat în cursul nopţii de ieri, un român în vârstă de 38 de ani pentru agresiunui în familie, violenţă sexuală şi tentativă de extorsiune. Potrivit publicaţiei web ¨Agrigento Notizie¨, românul, tată a doi copii, a publicat un anunţ într-un ziar în speranţa că va găsi o femeie cu care să înceapă o relaţie şi apoi să se căsătorească. Acesta a găsit astfel o femeie de naţionalitate română, care a decis după scurt timp să se mute cu cu el.
Relaţia dintre cei doi a început în cursul verii şi la scurt timp după aceea, femeia s-a prezentat de mai multe ori la poliţie pentru a-l denunţa pe român din cauză că acesta îşi bătea copiii. Forţele de ordine au deschis o investigaţie, însă până să ajngă la o concluzie, românca s-a prezentat din nou în faţa lor, acuzându-l pe român că a obligat-o să aibă raporturi sexuale cu el. Potrivit româncei, bărbatul ar fi ameninţat-o că va face publice mai multe fotografii compromiţătoare ale ei dacă refuza să întreţină relaţii sexuale cu acesta.
Sursa: Adevarul
Povești românești de succes: Murături ca la mama acasă la Torino
de Delia CoşereanuTatiana Vaman cultivă produse tradiţionale româneşti care nu se găsesc pe piaţa italiană Foto: Delia Coşereanu
Tatiana Vaman oferă românilor din Peninsulă ceea ce le lipseşte cel mai mult de acasă: zarzavatul şi murăturile tradiţionale. Românca, proprietara unei societăţi agricole din Crescentino, lângă Torino, cultivă produsele cele mai căutate de conaţionalii dornici de mâncare românească.
Mărar, rădăcină de ţelină, gogonele şi murături ca la mama acasă sunt câteva dintre alimentele după care tânjesc românii emigraţi în Italia. Cu toate că majoritatea conaţionalilor continuă să gătească româneşte, nu întotdeauna găsesc ingredientele necesare pentru a da mâncărurilor gustul original.
Tatiana Vaman (50 de ani), din Bacău, a găsit soluţia la această problemă: în urmă cu trei ani, a înfiinţat o societate agricolă la Crescentino, lângă Torino, unde cultivă legume şi zarzavat tipic românesc. Ea vinde alimentele alături de micii producători italieni, în una dintre cele mai cunoscute pieţe din Europa: Porta Palazzo din Torino.
Clienţii Tatianei pot cumpăra produse care nu se găsesc pe piaţa italiană, dar care se folosesc foarte des în mâncărurile româneşti: rădăcină de pătrunjel sau ţelină, păstârnac, gogoşari, castraveţi pentru murat, mărar, lobodă sau varză cu frunze subţiri, din care se pot face sarmalele, după cum explică românca.
Seminţe din România şi îngrăşământ natural
„Toate seminţele le cumpăr din România, probabil şi din motivul acesta legumele mele au gustul de acasă”, spune Tatiana. Pe lângă produsele proaspete, femeia vinde şi murături făcute de ea. Elena Stanciu (46 de ani), una dintre cliente, spune: „În piaţă la Torino găseşti multe produse româneşti, inclusiv borcane cu murături, dar nu se compară cu ce e făcut în casă”.
Într-un an, Tatiana primeşte comenzi pentru aproape două tone de murături: gogoşarii, varza şi castraveţii sunt printre cele mai căutate, dar nici pepenele verde pentru murat nu este ignorat, mai ales de moldoveni.
Nu lipsesc din oferta femeii nici produse folosite în bucătăria mediteraneană, ca broccoli, conopidă sau fenicul. Printre clienţii săi se numără şi mulţi italieni. Francesco Marchese (47 de ani) este unul dintre aceştia, care explică de ce preferă să cumpere de la Tatiana: „Se simte gustul adevărat al legumelor crescute fără chimicale”.
Într-adevăr, unul dintre secretele româncei este îngrăşământul natural, o raritate chiar şi pentru micii cultivatori din Occident. „Am vecini care au grajd şi, în schimbul îngrăşământului primit de la ei, le dăruiesc legume şi zarzavat”, spune românca.
Are două hectare de teren agricol
Tatiana Vaman a ajuns în Italia în 2001 şi, timp de cinci ani, a lucrat pentru familii de italieni, având grijă de bătrâni. „Locuiam şi mâncam împreună cu ei şi reuşeam să economisesc tot ce câştigam”, îşi aminteşte Tatiana. Cu banii puşi de-o parte, aproximativ 30.000 de euro, ea a reuşit să obţină un credit de 200.000 de euro cu care şi-a cumpărat o casă şi două hectare de pământ.
„Lucram 16 ore pe zi şi am învăţat toate secretele agriculturii”, spune femeia. Ea a dobândit experienţă în agricultură de pe vremea când trăia în România. Când fabrica Proletarul, unde lucra, a dat faliment, s-a apucat de grădinărit pe malul Siretului. „Apoi, când am reluat aceeaşi muncă în Italia, le-am furat meseria celor de aici”, glumeşte femeia.
Automatizare în agricultură
Cu timpul, românca şi-a cumpărat tractor, maşină de însămânţat, plug, a instalat sistem de irigaţie automat şi a închiriat alte două hectare de teren în afară de cele cumpărate. „Dacă ştii să-ţi faci munca, afacerile merg bine”, asigură ea.
Sursa: Adevarul
venerdì 16 ottobre 2009
O româncă a fost scăpată de viol de un salvadorian
Intervenţia rapidă a poliţiei a salvat-o pe româncă de la un viol
O româncă de 44 de ani, rezidentă la Verona, a fost salvată în ultimul moment de la viol de intervenţia unei patrule de poliţie, avertizată de un imigrant din San Salvador.
Agresorii, un marocan (22 de ani) şi un dominican (18 ani) o imobilizaseră pe româncă şi se pregăteau să se retragă între nişte tufişuri, informează „L'Unione Sarda”.
Urletele femeii au fost auzite de un salvadorian care a încercat să ia apărarea româncei. Cei doi au început să arunce cu pietre pentru a-l ţine la distanţă pe imigrantul din San Salvador.
Acesta însă a pus mâna pe telefon şi a semnalat poliţiei episodul. O patrulă a poliţiei a ajus la locul faptei, în Via San Sepolcro, în foarte scurt timp şi i-a arest pe cei doi agresori în flagrant.
Sursa: Adevarul
giovedì 15 ottobre 2009
Şi-a scos album de muzică populară cu banii munciţi în Italia
de Iulia Maximinian
Albumul a fost produs cu banii economisţi în Italia
O româncă din Suceava a venit în Italia în urmă cu cinci ani pentru a-şi împlini un vis pe care îl avea din tinereţe: să devină cântăreaţă de muzică populară.
Steluţa Florişteanu, 44 de ani, din comuna Valea Moldovei, judeţul Suceava, şi-a dorit de mică să devină cântăreaţă, dar şi-a dedicat tinereţea familiei sale. A terminat un liceu cu profil contabilitate-finanţe, iar apoi a muncit în comerţ în Gura Humorului. Steluţa a păstrat mereu contactul cu muzica populară, cântând cu diverse ocazii, pe la nunţi şi botezuri. Muzica i-a intrat însă în suflet privind la televizor interpreţii de muzică populară şi visa să ajungă şi ea cântăreaţă într-o zi.
Norocul i-a surâs când Maria Macovei, cunoscuta solistă de muzică populară a zonei Sucevei, a auzit-o cântând la o nuntă şi i-a propus să facă parte din ansamblul folcloric al Casei de Cultură din Gura Humorului.
Însă, pentru a participa şi pe cont propriu la festivaluri avea nevoie un album de prezentare. A căutat soluţii în ţară, dar nu a reuşit să găsească sponsori pentru înregistrări. Asfel că, la sfârşitul anului 2003 a decis să plece în Italia, hotărâtă să câştige singură banii necesari pentru înregistrări în studiouri profesionale.
“Copiii au crescut şi au viaţa lor. Vreau să fac acum ceva pentru mine şi pentru sufletul meu”, spune ea.
Steluţa le face italienilor sarmale
Steluţa locuieşte la Roma de cinci ani şi munceşte ca baby-sitter într-o familie de italieni. Steluţa se ocupă de toate în casă, curăţenie, spălat şi gătit. Cei doi copii ai familiei adoră sarmalele, pentru că Steluţa ştie să le prepare foarte bine, după o reţetă moldovenească.
În fiecare an, de când e la Roma, a mers acasă de câte două ori pentru înregistrări. La început a înregistrat trei melodii, apoi încă trei şi aşa cu banii economisiţi în Italia a reuşit să ducă la bun sfârşit acest proiect al ei.
Albumul Steluţei este acum complet şi conţine 14 cântece populare, care vorbesc despre obiceiurile din satul ei, Valea Moldovei.
Steluţa Florişteanu cântă acum la petrecerile românilor din Italia şi este invitată să susţină concerte în cadrul activităţilor culturale organizate de asociaţiile româneşti de la Roma. Ea şi-ar dori să cunoască o persoană, care să se ocupe de activitatea ei muzicală şi în felul acesta să participe la concerte de mai mare amploare, cu public.
“Am făcut multe sacrificii ca să pot înregistra acest album. Visul meu s-a împlinit şi sunt foarte fericită. Sper ca melodiile mele să placă nu numai românilor din Italia, dar şi celor din ţară”, spune Steluţa Florişteanu.
Sursa: Adevarul
mercoledì 14 ottobre 2009
Seri traditionale romanesti la Roma




Avem placerea sa va informam ca in perioada 10-24 octombrie a.c. la Centrul Comercial, Cultural si Social LA STRADA vor avea loc o serie de manifestari culturale dupa cum urmeaza:
* sambata 10 octombrie ora 11.00 – lansare de carte – “PUF” de Silvia Kerim
* sambata si duminica 17 – 18 octombrie a.c. vor avea loc spectacole sustinute de Maria Dragomiroiu in cadrul unor “Seri traditionale romanesti la Roma”
* sambata 24 octombrie a.c.
* ora 18.30 – lansare de carte – “ Trilogia taraneasca” de Dinu Sararu
* ora 20.00 – vizionarea filmului “Ticalosii” inspirat din romanul “Ciocoii noi cu bodyguard”de Dinu Sararu
Numărul profesorilor care predau limba română în şcolile din Italia se va reduce
Proiectul privind predarea cursului de "Limbă, cultură şi civilizaţie românească" în unităţi de învăţământ din state membre ale Uniunii Europene a fost lansat de Ministerul Educaţiei începând cu anul şcolar 2007-2008.
Desfăşurat în prezent în Italia, Belgia şi Spania, proiectul pune accent pe valorificarea şi păstrarea limbii române în comunităţile româneşti din afara graniţelor României şi vizează atât elevii descendenţi ai vorbitorilor nativi, cât şi elevi de alte naţionalităţi care doresc să înveţe limba română.
În Italia, din 127 de unităţi de învăţământ, doar în 65 va fi predat, în anul şcolar 2009-2010 cursul de "Limba, cultura şi civilizaţie românească".
Cursul va rămâne, în special, în unităţile şcolare din 18 localităţi din regiunea Lazio, şase oraşe din Lombardia, trei din Umbria, două din Veneto şi un oraş din Piemonte.
Anul trecut cursul a fost predat în 127 de unităţi şcolare, din 41 de localităţi, cu 1.627 de elevi, cu vârste cuprinse între trei şi 18 ani, în timp ce numărul grupelor de elevi a fost de 138.
Sursa: Realitatea.net
lunedì 12 ottobre 2009
Herta Muller, scriitoare germana de origine romana, a cistigat Premiul Nobel pentru Literatura
Herta Muller, scriitoare nascuta in 1953 intr-un sat din Banat, a cistigat Premiul Nobel pentru Literatura. Este cea de-a 12-a scriitoare care cistiga Nobelul pentru Literatura.
Herta Muller a fost hartuita de Securitate in anii '80, politia secreta ceausista propunindu-i in mod constant sa colaboreze. Scriitoarea a refuzat, drept pentru care Securitatea a raspindit zvonul ca ar fi racolat-o, pentru a-i distruge astfel imaginea. In paralel, opera publicata i-a fost cenzurata. In 1987, Muller a emigrat in Germania, scapind de teroarea Securitatii.
Juriul Academiei din Stockholm si-a motivat decizia prin "densitatea poeziei si sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezmostenitilor".
Ascultati aici un interviu in limba germana acordat de scriitoare la cateva minute dupa ce a fost anuntata decizia Comitetului Nobel.
Herta Muller este laureata a numeroase premii internationale: "Impac Dublin Literary Award", Premiul "Kleist", Premiul, "Franz Kafka", Premiul european "de literatura Aristeion, Premiul Literar al Fundatiei Konrad Adenauer, Premiul orasului Berlin, iar din 1999 figureaza aproape in fiecare an printre numele potentialilor castigatori ai Premiului Nobel pentru literatura.
Valoarea Premiului Nobel este de zece milioane coroane suedeze (1,4 milioane de dolari).
Printre scriitorii cotati cu sanse reale la cistigarea Nobelului pentru Literatura s-au numarat israelianul Amos Oz, americanii Philip Roth, Cormac McCarthy, Joyce Carol Oates, canadianca Margaret Atwood si alegerianca Assia Djebar.
Asculta un fragment audio: Herta Muller, Este sau nu este Ion (Sursa: Polirom)
Herta Muller: Securitatea este pe mai departe activa
Intr-unul dintre cele mai recente texte publicate in presa germana, Herta Muller a relatat experienta sa in universul concentrationar construit de Securitatea lui Ceausescu.
„Cine isi cere dosarul, le calca pe nervi pina si prietenilor”, scria Herta Müller dupa ce si-a consultat dosarul intocmit de fosta Securitate. Dosarul sau a fost „descoperit” pe cind un grup de cercetatori verificau la CNSAS scriitorii germani cunoscuti sub numele „Aktionsgruppe Banat”.„In dosarul meu exista doua persoane diferite. Una se numeste „Cristina”, este dusman al statului, este combatuta. Pentru a o compromite pe aceasta Cristina, in atelierul de falsuri al departamentului D (dezinformare) a fost fabricata o fantosa din toate ingredientele care-mi pot face cel mai mult rau: o comunista credincioasa sistemului, o agenta lipsita de scrupule. Oriunde ma duceam, eram condamnata sa traiesc cu aceasta fantosa. Ea nu era doar pusa pe urmele mele, ci mi-o lua chiar inainte. Si cu toate ca de la bun inceput am scris numai impotriva dictaturii, fantosa isi urmeaza pina azi propriul ei drum. Ea a devenit de sine statatoare. Desi de 20 de ani dictatura tine de domeniul trecutului, fantosa mai rataceste primprejur. Oare pentru cita vreme inca?" (Citeste tot articolul Deutsche Welle, semnat Rodica Binder)
Herta Muller a polemizat cu Horia Roman Patapievici
Iulie 2008. Herta Muller declanseaza publica in presa germana o scrisoare deschisa adresata lui Horia Roman Patapievici, protestind impotriva invitarii la Berlin de catre Institutul Cultural Roman a conferentilor Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi, dovediti colaboratori ai Securitatii."
„Crede ICR ca traieste pe o alta planeta, pe care nu exista notiuni ca demnitate personala si integritate morala a stiintei?” intreaba retoric Muller in scrisoarea catre Patapievici. „Promit ca nu voi mai pune piciorul peste pragul ICR Berlin, si nu voi fi singura". (sursa)
Replica lui Patapievici a venit prompt: "Proiectul scolii de vara de la Berlin a fost elaborat de trei co-directori: Sorin Antohi, Jörn Rüsen si Klaus Bochmann. Ei au stabilit conceptul si au stabilit lista profesorilor invitati. Prezentarea Institutului Cultural Roman ca cel care l-a invitat pe Sorin Antohi este absurda. Noi nu am invitat pe cineva anume, noi am primit din partea celor trei co-directori o propunere, un proiect al scolii de vara, pe care l-am aprobat ca pe un tot unitar". (sursa)
Lista ultimilor zece cistigatori ai Premiului Nobel pentru Literatura:
2009: Herta Müller (Germania)
2008: Jean-Marie Gustave Le Clezio (Franta)
2007: Doris Lessing (Marea Britanie)
2006: Orhan Pamuk (Turcia)
2005: Harold Pinter (Marea Britanie)
2004: Elfriede Jelinek (Austria)
2003: J.M. Coetzee (Africa de Sud)
2002: Imre Kertesz (Ungaria)
2001: V.S. Naipaul (Marea Britanie)
2000: Gao Xingjian (Franta)
1999: Gunter Grass (Germania)
1998: Jose Saramago (Portugalia)
1997: Dario Fo (Italia)
1996: Wislawa Szymborska (Polonia)
1995: Seamus Heaney (Irlanda)
Sursa: HotNews.ro
Passeggiata poetica per Venezia con Ruxandra Cesereanu
L’itinerario percorrerà i ponti e i campi veneziani che hanno ispirato i suoi poemi raccolti nel volume Venezia con vene violette, tradotti da Giovanni Magliocco e ispirati alla figura di una celebre cortigiana, La Malcontenta. Con partenza di fronte all’Istituto romeno (Canaregio 2214), il progetto proposto da Ruxandra Cesereanu – una vera e propria jam session stradale – seguirà l’itinerario: Campo Santa Fosca – Campo Santissimi Apostoli – Campo Santissimi Giovanni e Paolo – Campo Santa Maria Formosa – Campo San Bartolomeo – Campo San Giacomo di Rialto – Campo San Giacomo dell’Orio – Fondamenta Santa Lucia (Ferrovia).
Ad ogni fermata, nei vari campi, le poesie saranno lette in lingua romena e italiana.
Per Ruxandra Cesereanu, Venezia rappresenta non tanto la città simbolica di San Marco, quanto un profumo archetipico, un’Atlantide capovolta. È la città che esercita un’attrazione fatale grazie ai palazzi che si rispecchiano nei canali, alle donne misteriose, ai locali sotterranei.
L’appuntamento di Venezia sarà preceduto dalla partecipazione di Ruxandra Cesereanu all’evento di Perugia intitolato “Leggere e scrivere tra più culture: libri e biblioteche dell’Unione Europea”, che si svolgerà il 9 e il 10 ottobre, dove sarà anche designato il vincitore del Premio letterario “Insula Europea“, destinato a giovani scrittori dell’Unione Europea.
Ruxandra Cesereanu, scrittrice e docente di letteratura comparata, si è laureata nel 1985 all’Università di Cluj con una tesi su Mihai Eminescu, conseguendo nel 1997 il dottorato sull’universo concentrazionario comunista. Collaboratrice e redattrice di varie riviste culturali negli anni ‘90. Vincitrice di molti premi, ha fatto molti viaggi di ricerca e di scrittura all’estero. Tra le numerose raccolte di poesia si ricordando: Il giardino delle delizie (1993), Caduta sopra la città (1994), L’Oceano schizoide (1998), La Donna-crociato (1999), Venezia con vene violette. Le lettere di una cortigiana (2002), Kore-Persefone (2004). È autrice anche di saggi ma anche di testi narrativi come Viaggio attraverso gli specchi (1989) e I Purgatori (1997).
Info: 347-5277142
Fonte: FIRI.

